„Ce mai cercetăm azi?” trebuie să se fi întrebat cercetătorii care-au intrat pe platforma 23andMe, cea mai mare baze de date ADN din lume, unde poți și tu să-ți descoperi originile dacă ai în buzunar vreo 130 de dolari și chiar n-ai altceva de făcut cu ei. Ei bine, nu ăsta e subiectul articolului, că am pomenit în titlu de muzică, nu? Trebuie să-ți spun că oamenii ăia n-au intrat degeaba acolo, ci cu treabă: au descoperit că limbajul uman și ritmul muzical împărtășesc aceeași „arhitectură genetică”, ceea ce ar sugera că cele două abilități au evoluat în tandem.
Muzica e abilitatea umană care l-a buimăcit cel mai tare pe Charles Darwin. În mintea lui, muzica nu aducea niciun avantaj în lupta pentru supraviețuire, ceea ce-l făcea să creadă că această aptitudine nu-și are rostul. În ultimii ani ai vieții sale, el a și scris: „din moment ce nici bucuria generată de muzică și nici capacitatea de a produce note muzicale nu reprezintă facultăți de mare utilitate pentru om în relație cu obiceiurile sale cotidiene de viață, aceasta trebuie să fie cea mai misterioasă dintre înzestrările naturii umane”.
Antropologii zilelor noastre oferă multiple și variate explicații ale motivelor pentru care oamenii și-au dezvoltat abilități de creare a muzicii, precum și pasiunea și plăcerea regăsite în ascultarea ei. Cea mai întâlnită explicație este aceea că muzica are o funcție socială, generând și susținând experiențe emoționale care înlesnesc coeziunea și relaționarea. De asemenea, se crede că ritmul și elementele melodice au jucat, de-a lungul timpului, un rol important și în sincronizarea activităților de grup, cum ar fi munca sau ritualurile, îmbunătățind unitatea și acțiunile colective. O parte dintre cercetători (și aici este inclus și Darwin) s-au întrebat dacă un cumva muzicalitatea se întrepătrunde cu procesele de selecție sexuală. Această idee s-a născut din observarea ritualurilor de împerechere la păsări.
Cât privește implicarea geneticii în toată treaba asta… până acum nu prea și-a bătut nimeni capul. Asta până când au intrat pe fir cercetătorii de la Institutul pentru Psiho-lingvistică Max Planck, din Țările de Jos, care au luat la cernut grămezi întregi de date genetice de pe platforma 23andMe. În demersul lor, cercetătorii au descoperit potențiale legături genetice între abilitățile ritmice și dibăcia lingvistică. Se pare că persoanele care au ritmul în sânge, cum se spune, înțeleg mai profund nuanțele lingvistice și au abilități de comunicare superioare oamenilor orientați spre matematică. Cercetătorii au mai descoperit și o suprapunere genetică semnificativă în analiza comparativă dintre ritmul și trăsăturile caracteristice ale limbajului, pe de o parte, și structura materiei albe din creier pe de altă parte. Cum ar fi, există o legătură între percepția ritmului în creier și coordonarea mișcărilor corpului, iar aceasta este mai bună în cazul persoanelor care prezintă simț ritmic. Asta i-a făcut pe cercetători să concluzioneze că „există o arhitectură neuronală comună” pentru ritm și limbaj.
În cel mai interesant mod, adiacent, olandezii au descoperit o legătură genetică între dificultățile de percepție a ritmului și dislexie (o tulburare care afectează procesele de citire, scriere și silabisire). Mai exact, ei au descoperit o asociere incontestabilă între cele două trăsături raportate la gena PPP2R3A, implicată în procese precum mitoza – etapa ciclului celular prin care se realizează procesul de distribuire egală a materialului genetic al celulei inițiale (mamă) în 2 celule diferite (fiice).
Trebuie precizat că ideea că muzica ar fi un produs adițional al evoluției limbajului nu e nouă. Nouă e descoperirea că cele două abilități, limbajul și ritmul, sunt profund interconectate, așa cum dezvăluie cercetătorii în articolul lor din Nature Human Behaviour. E clar că dezvoltarea limbajului a reprezentat (și reprezintă în continuare) o piatră fundamentală în istoria umanității, dar de acum știi că nu trebuie subestimat rolul pe care l-au avut, în acest amplu proces, bătăile tobelor și acordurile instrumentelor sau vocilor, așa că… hai! Intră pe radiovocescampi.ro și evoluează!
Lasă un răspuns