O cercetare recentă a Universității de Sud din Australia arată că elevii diagnosticați cu tulburări din spectrul autist încă întâmpină probleme în privința integrării în școală, în ciuda evoluției pozitive a serviciilor de suport. Acest nou studiu, realizat în parteneriat cu Universitatea Flinders, a evaluat situația a 225 de elevi diagnosticați cu tulburări din spectrul autist, având vârste între 10 și 14 ani. Studiul a relevat faptul că acești elevi au nevoie de sprijin extins, acceptare și înțelegere pentru a evolua și a avea succes în parcursul academic. De asemenea, cercetătorii au scos în evidență factori esențiali de influență a parcursului școlar, provocările pe care le întâmpină acești elevi și calitatea relației lor cu școala ca mediu care îi suprastimulează senzorial. Rezultatele studiului au fost publicate în Jurnalul European pentru Cerințe Educaționale Speciale.
Concret, Studiul a descoperit că:
- Elevii diagnosticați cu tulburări din spectrul autist au nevoie de mai mult sprijin pentru a se integra în școală și pentru a construi relații pozitive cu colegii lor tipici și cu personalul didactic.
- Este nevoie ca membrii comunității școlare (elevi, profesori, personal nedidactic) să fie mai receptivi la nevoile specifice ale elevilor diagnosticați cu tulburări din spectrul autist și să ofere suport mai apropiat de aceste nevoi.
- Este nevoie ca unitățile de învățământ să acorde o mai mare atenție mediului în care se desfășoară procesul educativ, în special din perspectiva potențialului de hiperstimulare senzorială.
Coordonatorul acestei cercetări, Dr. Kobie Boshoff, este de părere că școlile pot răspunde mai bine nevoilor acestor copii prin încurajarea relațiilor pozitive, prin oferirea de strategii flexibile de învățare și prin asigurarea unui mediu fizic adecvat din punctul de vedere al stimulilor. „În prezent, experiențele școlare ale elevilor diagnosticați cu tulburări din spectrul autist sunt marcate de lipsa de înțelegere, un nivel ridicat de manifestare a fenomenului bullying, dificultăți de relaționare interpersonală și obstacole în dezvoltarea academică, toate acestea având un impact puternic asupra sănătății lor mentale” menționează Dr. Boshoff, care continuă: „această cercetare face auzite vocile acestor elevi, permițându-le să-și împărtășească nemijlocit experiențele, în timp ce nouă ne permite să aflăm direct de la cei vizați în ce mod îi putem sprijini mai bine”.
„Starea de bine este puternic legată de modul în care elevii se văd, se percep pe ei înșiși, de modul în care cei din jur reacționează la autism, dar și de cât de bine reușesc acești copii să se integreze în mediul școlar. În timp ce unii dintre acești elevi manifestă mai multă acceptare față de situația lor și integrează dizabilitatea ca parte a personalității lor, alții încearcă să ascundă trăsăturile pe care le conștientizează, în încercarea de a se integra. Acest efort de mascare a comportamentelor specifice autismului poate avea efecte nefavorabile asupra sănătății lor mentale pe termen lung. Relațiile de natură pozitivă cu colegii sunt vitale, însă mulți elevi diagnosticați cu tulburări din spectrul autist întâmpină dificultăți majore atunci când încearcă să-și facă prieteni. O relație de prietenie creează sentimentul de acceptare, iar școlile trebuie să facă mai mult pentru a prioritiza incluziunea socială, la egalitate cu succesul academic. În aceeași măsură, o atitudine suportivă manifestată de personalul școlii, didactic și nedidactic deopotrivă, poate îmbunătăți semnificativ situația. Atunci când elevii se simt înțeleși, ei se simt în siguranță, respectați și ascultați. Profesorii care își adaptează metodele de predare particularizat, în concordanță cu ritmul fiecărui elev, adoptă un stil clar de comunicare și creează un mediu de învățare flexibil pot exercita un impact profund asupra stării de bine a fiecărui elev.
Mediul fizic și social din fiecare școală joacă, de asemenea, un rol crucial. Spațiile zgomotoase, aglomerate și rutinele lipsite de predictibilitate pot provoca anxietate și dificultăți pentru toți elevii, nu doar pentru cei cu cerințe educaționale speciale. Școlile care oferă sprijin structurat, spații relaxante și soluții de predare adaptate creează o experiență incluzivă complexă. Mai mult decât atât, sprijinul pentru copiii diagnosticați cu tulburări din spectrul autist nu trebuie diminuat pe măsură ce aceștia cresc, pentru că, odată cu ei, cresc și nevoile pe care le au și, de aceea, serviciile trebuie să evolueze în același ritm. Cu toate acestea, este observabilă tendința de a sprijini mai puțin acești copii pe măsură ce ei evoluează. În realitate, ei au în continuare nevoie de suport, care trebuie adaptat nevoilor din fiecare etapă de dezvoltare.” a conchis Dr. Boshoff.
Fiecare copil merită șansa de a evolua academic. Școlile joacă un rol critic în oferirea unor experiențe de învățare pozitive și incluzive, dar au nevoie, pentru a susține acest efort, de finanțări, formare continuă a personalului didactic și suport profesional. Este mare nevoie să investim în soluții practice pentru a ne asigura că fiecare elev diagnosticat cu tulburări din spectrul autist se poate simți valorizat, înțeles și motivat pentru a se dezvolta. O școală care răspunde nevoilor speciale de educație răspunde, de fapt, mult mai bine, tuturor nevoilor educative pentru toți copiii, fără excepții, iar de acum știi.
Lasă un răspuns