„Starea de bine crește pe măsură ce scad orele de activitate profesională, în timp ce productivitatea rămâne la același nivel sau chiar arată o creștere moderată” – este concluzia unui studiu amplu efectuat de Universitatea din Münster pe teritoriul întregii Germanii și coordonat de profesorii dr. Julia Backmann și dr. Felix Hoch. „Săptămâna de lucru de 4 zile a dus la o modificare pozitivă semnificativă în sfera satisfacției personale a angajaților, în principal datorită timpului liber suplimentar” au remarcat cercetătorii. Înainte de debutul proiectului, 64% dintre angajați și-au exprimat dorința de a petrece mai mult timp cu familiile lor. După adoptarea săptămânii de lucru de 4 zile, procentul celor care au manifestat această dorință s-a redus la sub 50%.
De la începutul anului 2024, 45 de organizații din diferite sectoare economice ale Germaniei au luat parte la un proiect pilot de 6 luni, implementat de Biroul de Consultanță Antreprenorială INTRAPRENÖR din Berlin, împreună cu organizația 4 Day Week Global, pentru a testa săptămâna de lucru de 4 zile. Pe 18 octombrie (în urmă cu 2 zile față de publicarea acestui articol), cercetătorii au prezentat primul rezumat științific, la eveniment participând și Carsten Meier, co-inițiator al proiectului pilot din partea Biroului de Consultanță Antreprenorială INTRAPRENÖR.
Prin invitarea organizațiilor participante la acest studiu, organizatorii au sperat să identifice, după adoptarea săptămânii de lucru de 4 zile, răspunsuri la probleme precum creșterea atractivității angajatorilor pe piața muncii, o stare mai bună de sănătate a angajaților, un model sustenabil de viitor pentru piața muncii și informații prețioase despre cum ar afecta productivitatea o asemenea măsură. „Chiar dacă au fost observate creșteri ușoare în zona indicatorilor de performanță financiară, aceste creșteri nu au creat o diferență majoră față de anul anterior. Cu toate acestea, faptul că indicatorii s-au menținut la cote asemănătoare, în ciuda reducerii timpului de lucru, este un argument puternic al câștigului în materie de productivitate”, explică Backmann. Chiar și răspunsurile furnizate de către cei implicați în proiectul pilot (de la managerii de top și până la angajați), la sondajele aplicate pe perioada proiectului, indică îmbunătățiri ale performanțelor și productivității.
Trebuie menționat și că reducerea zilelor de muncă nu s-a făcut prin creșterea simultană a orelor suplimentare de lucru, însă au existat unele măsuri suplimentare. Mai bine de 60% dintre angajați au indicat, între măsurile pe care le-au adoptat, eficientizarea procedurilor de lucru și diminuarea factorilor de distragere a atenției. Cam jumătate dintre subiecți au indicat, ca măsură de creștere a productivității, diminuarea numărului de ședințe și limitarea timpului alocat pentru acestea, iar un sfert dintre cei chestionați au evidențiat importanța adoptării de tehnologii digitale noi ca sursă principală a creșterii eficienței muncii.
Reprezentantul INTRAPRENÖR, Carsten Meier, a arătat că „eficiența scăzută a muncii se ascunde, de fapt, în procedurile de lucru complicate, în ședințele dese și lungi și în reticența manifestată de angajați față de adoptarea de tehnologii digitale moderne. Dacă organizațiile ar face mai mult în privința acestor indicatori, săptămâna de lucru de 4 zile ar fi mai ușor de implementat și ar aduce, astfel, beneficiile așteptate”, mai ales că angajații au raportat îmbunătățiri ale stării lor de sănătate mentală și fizică, scăderi semnificative ale nivelului de stres și diminuarea fenomenului de burnout (epuizare). Mărturiile angajaților au fost susținute și de datele recoltate cu ajutorul unor dispozitive de tip smartwatch.
Adoptarea săptămânii de lucru de 4 zile a dus la o creștere a nivelurilor de activitate zilnică, după cum au indicat și datele privind numărul de pași făcuți de către fiecare angajat. Pe de altă parte, angajații care au muncit numai 4 zile pe săptămână au dormit, în medie, cu 38 de minute mai mult săptămânal, comparativ cu cei din grupul de control, care au avut program de lucru normal, de 5 zile. Și indicatorii de stres, recoltați cu ajutorul dispozitivelor smartwatch, precum și prin măsurarea nivelului de cortizol (hormonul stresului) din părul angajaților, au fost semnificativ mai mici față de grupul de control. Scăderi s-au observat și în privința numărului de zile de concediu medical, însă nu într-atât încât să conteze, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior (2023). Aceeași constatare a fost făcută și în privința diminuării amprentei de carbon: angajații care au lucrat numai 4 zile pe săptămână nu au avut, în perioada proiectului, o amprentă de carbon mai mică într-atât încât să conteze, comparativ cu cei din grupul de control, care a lucrat 5 zile pe săptămână ci, dimpotrivă, s-a constatat chiar că ei au călătorit mai mult.
Studiul a inclus o gamă largă de organizații, de la companii cu mai puțin de 10 angajați (15% din totalul organizațiilor participante) până la companii cu peste 250 de angajați (14% din total). Marea majoritate a organizațiilor participante au fost companii de dimensiuni mici (10-49 angajați) și medii (50-249 angajați). 60% dintre organizații au implementat, pe parcursul studiului, săptămâna de lucru de 4 zile pentru toți angajații, însă cele mai mari au adoptat această măsură parțial, pentru numai o parte dintre angajații proprii. Peste 70% dintre organizații și-au exprimat dorința de a păstra săptămâna de lucru de 4 zile și după cele 6 luni dedicate acestui proiect.
Puțin peste jumătate dintre companiile participante (51%) au intrat în acest proiect la debut, la 1 februarie 2024. Restul organizațiilor au început mai devreme (ianuarie 2024) sau s-au alăturat pe parcurs, până în luna iunie. Până în octombrie, 41 din cele 45 de organizații participante încheiaseră deja procesul de testare a săptămânii de lucru de 4 zile. Organizatorii studiului au invitat companiile participante, pe parcursul celor 6 luni de proiect, la 15 ateliere digitale pe diferite teme, precum elaborarea de modele de reducere a timpului de lucru, optimizarea procedurilor, precum și schimbul de experiențe și exemple de bună practică între companii. Doar 2 din cele 45 de companii au renunțat la participare, pe parcursul studiului, din cauza dificultăților economice sau a lipsei de suport intern pentru implementarea măsurilor specifice – ambele erau companii de dimensiuni mari.
„Mai puțin e mai mult” este o expresie pe care nemții o iubesc și au făcut-o cunoscută. Ea își găsește locul în abordarea rațională a multor probleme. Dacă, vreodată, factorii de decizie din organizația în care lucrezi vor lua în considerare implementarea săptămânii de lucru de 4 zile, de acum știi că ea a dat rezultate acolo unde munca este luată cel mai în serios din toată Europa – în Germania.
Lasă un răspuns