O oază armonioasă de dezbateri nuanțate și argumentate… este, din păcate, o descriere imposibil de folosit relativ la ceea ce se întâmplă pe platformele sociale în ziua de azi. Hai, să fim sinceri: de câte ori ai intrat în secțiunea de comentarii și ai descoperit acolo numai lapte și miere? Dacă posesorul sau administratorul contului nu execută muncă de eliminare și blocare, este imposibil să nu găsești, printre comentarii, și (cel puțin) unul care să facă notă discordantă. De ce, oare, se întâmplă asta? Hai, să aflăm împreună.
Un studiu recent a explorat ceea ce autorii obișnuiesc să numească „efectul de confruntare”, care se referă la situația în care utilizatorii platformelor sociale devin implicați activ atunci când dau peste conținut ce le contrazice credințele sau convingerile. Pe rețelele sociale se pomenește, din ce în ce mai des, și despre fenomenul „camerelor cu ecou” (acel fenomen care presupune că în fluxul tău de postări apar numai acelea care corespund intereselor tale, ceea ce te face să ai impresia că toată lumea are aceleași convingeri cu ale tale – uite aici un link dacă vrei să afli mai multe despre asta). Acesta este unul dintre argumentele care susțin ideea că oamenii caută, în general, informații care concordă cu propriile lor convingeri (ceea ce nu e, neapărat, foarte îndepărtat de realitate).
„Cu toate acestea”, scriu autorii studiului de față în articolul lor din jurnalul Organizational Behaviour and Human Decision Process, „o privire rapidă peste postările din social-media care conțin teme actuale controversate (imigrația, controlul armelor, schimbările climatice – cercetarea vine din America, n.n.) conturează un tipar mult mai complex care contrazice atitudini tradiționale precum părtinirea din simpatie”. În definitiv, dacă toți am citi numai conținut cu care suntem de acord, confruntările din comentarii n-ar mai avea loc sau, măcar, n-ar mai fi atât de înfierbântate. Prin excelență, perioadele în care acest aspect devine extrem de vizibil sunt cele preelectorale, când fluxurile sunt inundate de mesaje cu caracter partizan și comentarii intense pe teme dintre cele mai controversate.
Într-o serie de 3 experimente pe teren, față în față cu participanții, echipa de cercetare a arătat unui număr de peste 500.000 de americani postări politice preluate de pe rețeaua socială FACEBOOK. Subiecții acestui experiment proveneau din tabere pro și anti Trump, cu mențiunea că, la vremea experimentului, Donald Trump era președinte al SUA. Conținutul postărilor acoperea teme de interes, intens discutate la acel moment în spațiul public nord-american, precum controlul armelor, Obamacare (programul de suport al sistemului de sănătate propus de ex-președintele Barack Obama) sau Trump însuși (cu toate controversele din jurul lui).
„Efectul de confruntare” despre care am pomenit la începutul articolului a putut fi observat în toate cele 3 experimente. Ori de câte ori unui participant la experiment i se arătau postări care îi contraziceau convingerile, cercetătorii observau reacții mai intense. Spre exemplu, liberalii erau mai predispuși să reacționeze la postări care îl lăudau pe Trump, iar conservatorii se activau mai degrabă la conținut care promova deținerea și folosirea de arme de foc.
„Această cercetare face lumină asupra volumului mare de discursuri toxice pe care le observăm în mediul online. Rezultatele obținute de noi relevă faptul că oamenii manifestă, în general, o dorință destul de puternică de a-și exprima dezacordul sau chiar mânia față de cei care le contestă convingerile.” a scris dr. Daniel Mochon, de la Universitatea Tulane, coautor al studiului alături de dr. Janet Schwartz, de la Universitatea Duke. „În timp ce alte studii au arătat că oamenii evită conținutul media care nu corespunde convingerilor lor, noi am descoperit că, de fapt, conținutul care contrazice convingerile unui individ are potențialul de a angaja individul respectiv în furnizarea unui răspuns de intensitate cel puțin egală”.
Mergând mai departe, echipa de cercetare a încercat replicarea rezultatelor din teren într-un studiu care a utilizat mesaje pro și contra vegetarianismului. Astfel, ei au descoperit că, cu cât un subiect este discutat mai insistent, cu atât este mai probabil ca subiectul respectiv să atragă atitudini agresive în comentarii. Mai mult, potențialul de interacțiune negativă crește dacă subiectul este prezentat sub forma unei ideologii. În principiu, cu cât subiectul tratat în conținutul unei postări pare să amenințe în mod serios valorile personale ale unui individ, cu atât este mai probabil ca acel individ să posteze un răspuns la postarea respectivă. Din această perspectivă, rețelele sociale sunt mai degrabă interesate de intensitatea interacțiunii decât de conținutul postărilor, după cum afirmă dr. Mochon: „platformele beneficiază mult din menținerea utilizatorilor în stare activă, indiferent dacă interacțiunea are caracter pozitiv sau negativ”.
Autorii admit că cercetarea are, evident, și limitări. Una dintre aceste limitări este reprezentată de complexitatea dinamicii interacțiunilor din lumea reală. Spre exemplu, sunt oameni care distribuie, în mod deliberat, conținut controversat pe propriile conturi, tocmai pentru a declanșa acest „efect de confruntare” și de a-și crește, în acest fel, cercul de influență. „Creatorii de conținut” au devenit foarte buni în manipularea acestui efect, exploatând cu succes un instrument denumit rage-bait: pur și simplu promovează conținut care irită urmăritorii, iar intensitatea interacțiunii rezultate din acest demers le aduce beneficii considerabile.
Una peste alta, studiul arată că o angajare masivă în mediul on-line pe un subiect nu are, în mod obligatoriu, un corespondent în viața reală, mai ales în condițiile în care, pe subiectele controversate, cea mai mare parte a interacțiunii este generată de opozanții subiectelor respective, iar nu de către susținători. Mochon subliniază speranța că „această descoperire creează o perspectivă echilibrată în ceea ce privește raportul dintre ideologii, pe de o parte și interacțiunile on-line pe marginea acestora, pe de altă parte”. Așadar, de acum știi că dacă un subiect din mediul on-line nu e în acord cu convingerile tale, el probabil că nu e acolo ca să-ți schimbe convingerile ci, mai degrabă, ca să te provoace să interacționezi și astfel să aduci câștiguri celui care l-a postat.
Lasă un răspuns