Influența acțiunilor umanității asupra cadrului natural are consecințe imediate, pe care le vedem și le simțim zilnic: poluarea aerului, de exemplu, generează un efect fulger. Îți explic imediat.
Cercetători de la Universitatea James Madison , din statul american Virginia, au analizat date culese în timpul a peste 500.000 de furtuni care au avut loc pe parcursul a 12 ani în Washington DC și Kansas City. În urma acestor observații, ei au descoperit că există o legătură strânsă între cantitatea de particule fine din aer, pe de o parte și propagarea și frecvența fulgerelor, pe de altă parte. Relația dintre poluare și fulgere a mai fost studiată și în trecut, însă fenomenul a păstrat suficiente mistere cât să facă munca cercetătorilor interesantă în continuare.
Geograful Mace Bentley, membru al echipei de cercetare, spune: „poluarea se comportă ca un nucleu pentru nori. Particulele sunt purtate de curenții verticali de aer în interiorul norilor, după care sunt împrăștiate de mișcările complexe ale aerului, în sus și în jos. Acest fenomen creează o barieră între zonele norilor cu polarități diferite, crescând frecvența apariției descărcărilor electrice, dar și a intensității acestora”.
Echipa de cercetători și-a concentrat atenția asupra celebrelor (deja) particule PM2,5 și PM10 (particule de materie având dimensiuni de 2,5, respectiv 10 micrometri) și a legăturii acestora cu furtunile electrice. Astfel, ei au descoperit că, cu cât cantitatea de PM2,5 și PM10 e mai mare, cu atât descărcările electrice sunt mai frecvente. Paradoxal, însă, dacă sunt prea multe particule de acest fel în atmosferă, frecvența fulgerelor se diminuează – cel mai probabil, din cauza pierderilor de energie din interiorul norilor.
O concluzie ar fi însă pripită în acest moment, deoarece în acest proces sunt implicați un număr uriaș de variabile și factori dintre cei mai variați, de la curenții de aer până la compoziția suprafeței de sol deasupra căreia se produce furtuna. În acest sens, Bentley afirmă că „indiferent unde am merge, în lume, poluarea urbană are capacitatea de a amplifica furtunile și, mai ales, descărcările electrice.
Între datele culese de cercetători am regăsit și un aspect, să zicem, cel puțin interesant: în cele două locații analizate, cea mai periculoasă zi din săptămână a fost miercurea, în timp ce cele mai liniștite au fost lunea (Washington DC) și vinerea (Kansas City). De asemenea, s-a observat că atunci când temperatura și umiditatea determinau cele mai ridicate niveluri de energie acumulată, descărcările electrice erau cel mai puternic influențate de cantitatea mare de aerosoli.
Cercetătorii americani spun, în articolul lor din jurnalul Atmosferic Research, că următorul pas, în acest studiu, constă în compararea datelor culese din mediul urban cu cele observate în zonele nelocuite. Mecanismele care determină fenomenele meteorologice, atât cele uzuale, cât și cele extreme, chiar dacă au fost studiate continuu, păstrează încă aspecte mai puțin cunoscute. De acum știi mai multe despre unul dintre aceste aspecte.
Lasă un răspuns