Probabil că ai considerat afirmația din titlu, mai mult sau mai puțin, o credință populară, însă recent a fost publicat un studiu care o confirmă. Astfel, riscul apariției unor probleme de sănătate sau de instalare a unor tulburări psihice depinde, în parte, și de predispoziția genetică a colegilor de școală și prietenilor din copilărie spre astfel de probleme.
Un grup de cercetători de la Universitatea Rutgers, din New Jersey, Statele Unite ale Americii, a analizat datele medicale a peste 650.000 de suedezi cu vârste cuprinse între 17 și 30 de ani, urmărind și coroborând și datele membrilor familiilor acestora. Cercetătorii americani au evaluat, la persoanele analizate, riscurile privind consumul de substanțe periculoase și sănătatea mintală. Pentru fiecare persoană analizată în parte a fost determinat un scor de risc genetic, adică un indicator de probabilitate a instalării de adicții sau de tulburări mintale determinate genetic.
După această analiză complexă, cercetătorii au corelat rezultatele cu informațiile școlare în încercarea de a stabili o relație între scorul de risc genetic și probabilitatea ca acesta să influențeze membri ai comunității școlare sau ai comunității extinse în care a trăit fiecare dintre cei analizați. Ce au descoperit s-ar putea să-ți dea fiori: dacă petreci mult timp alături de persoane care au un scor de risc genetic ridicat, cel mai probabil, vei experimenta aceleași probleme, fie că este vorba despre consumul de substanțe periculoase, de tulburările psihice sau de ambele. Mai mult, aceasta se poate întâmpla chiar și în situația în care scorul tău de risc genetic este unul scăzut sau chiar nul.
Psihiatra Jessica Salvatore, de la Universitatea Rutgers, membră a echipei de cercetare, spune: „predispoziția genetică spre tulburări de ordin psihic sau spre consumul de substanțe periculoase a colegilor a fost asociată cu un risc individual crescut de replicare a acestora de către tinerii care nu prezintă genetic o astfel de predispoziție. Ceea ce arată studiul nostru este o răspândire socială a efectelor genetice.”
Acest studiu se înscrie într-o nouă ramură de cercetare, denumită „cercetare socio-genomică”. Aceasta urmărește modul în care genotipul unei persoane (totalitatea genelor unui individ, adică informația genetică pe care o moștenim de la părinți) poate influența empiric, observabil, trăsăturile sociale ale altei persoane. Cercetările de până acum au demonstrat că acest fenomen este real, însă mai au elucidat și mecanismul din spatele său.
Între problemele asupra cărora și-au concentrat atenția cercetătorii se regăsesc consumul de droguri, consumul de alcool, depresia și anxietatea. Probabilitatea de influențare ține și de predispoziția genomică a recipienților (a celor care sunt influențați), iar consumul de substanțe periculoase ocupă locul fruntaș în acest transfer, cu un procent de probabilitate de 59% în rândul colegilor din ciclul de învățământ preuniversitar, adică în segmentul de vârstă cuprins între 16 și 19 ani. Și mai interesant este faptul că influența socială determinată de scorul de risc genetic se poate manifesta mai târziu în viață, nu neapărat în perioada în care petreci timp alături de cel care exercită această influență asupra ta.
Studiul, publicat în Jurnalul American de Psihiatrie, e un puternic argument în plus care să te convingă: de acum știi că e bine să-ți alegi cu grijă prietenii și chiar să faci schimbările necesare atunci când nu ești confortabil sau nu te simți în siguranță cu ce se întâmplă în jurul tău. Ține cont că adolescența e doar o etapă din viața ta și că după ea urmează altele, fiecare cu frumusețea ei.
Lasă un răspuns