Somn ușor, mult și devreme

Întârzierea orei de mers la culcare și scurtarea perioadelor de somn au un potențial ridicat de modificare permanentă a unor părți specifice ale creierului copiilor, afectându-le acestora, pentru tot restul vieții, modul în care gestionează stresul și emoțiile negative. Cel puțin asta susține un studiu recent, care menționează că cei mai expuși la acest risc sunt copiii din familiile cu resurse economice limitate. Autorii acestui studiu au recrutat 94 de copii cu vârste cuprinse între 5 și 9 ani, provenind din familii newyorkeze cu situații socio-economice diverse. Aproximativ 30% dintre copiii care au participat la acest studiu proveneau însă din familii al căror venit însumat le plasa sub pragul sărăciei, așa cum e el definit în Statele Unite ale Americii.

Cercetătorii au solicitat părinților celor 94 de copii să țină un jurnal în care să noteze o evaluare a mediului în care dorm copiii, respectarea obiceiurilor din familie, ora la care copiii adorm și cea la care se trezesc. Aceste date au fost completate cu altele, obținute din scanări RMN, orientate în special către analiza unei zone din creier denumită amigdala și a conexiunilor acestei zone cu alte părți ale creierului. Motivul pentru care cercetătorii s-au concentrat pe regiunea cerebrală amigdala este acela că zona respectivă joacă un rol esențial în procesarea emoțiilor și a modului în care creierul nostru le transformă în experiențe negative. Astfel, adversitatea cu care se confruntă copiii, în special în primii ani de viață, influențează modul în care funcționează amigdala.

Autorii acestui studiu au descoperit că micuții din familiile cu o situație economică precară dorm mai puțin timp și merg la culcare mai târziu decât copiii crescuți în familii cu resurse economice mai consistente. Pe de altă parte, examenele medicale RMN au relevat că participanții care au mers la culcare mai târziu și au dormit mai puțin prezentau dimensiuni mai mici ale regiunii cerebrale amigdala, dar și conexiuni mai slabe între aceasta și alte zone ale creierului asociate cu procesarea emoțiilor. Pe termen lung, mai puține ore de somn și întârzierea constantă a orei de somn cresc riscul de instalare a problemelor de sănătate mentală și reduc potențialul academic al copiilor.  Efectele reducerii perioadei de somn și întârzierii orei de mers la culcare se manifestă la toate vârstele, însă perioada copilăriei este caracterizată, în mod special, de o masivă dezvoltare cerebrală. Din acest motiv, copiii sunt mult mai afectați de aceste obiceiuri, iar urmările se pot întinde pe tot restul vieții.

În altă ordine de idei, lipsa resurselor economice la nivelul familiilor duce adesea la lipsa de consistență în păstrarea și promovarea obiceiurilor sănătoase în rutina zilnică a acestora. Acest aspect se adaugă la dificultățile pe care le întâmpină familiile sărace în a asigura copiilor un mediu optim pentru sănătatea somnului, care presupune un mobilier ergonomic, o saltea confortabilă, curățarea spațiului locativ cu produse care nu lasă în urmă reziduuri chimice, etc.

Deși efectele obiceiurilor nesănătoase privitoare la somn încep să se vadă mai intens în perioada adolescenței, specialiștii spun că măsurile preventive trebuie implementate mult mai devreme, în copilărie. Orientarea eficientă a resurselor către copii, care sunt vulnerabili și se află în perioada vieții care implică cel mai intens ritm de dezvoltare fizică și psihică, este o altă măsură extrem de importantă pentru sănătatea fizică și emoțională a viitoarelor generații. De cele mai multe ori, din diferite motive, situația economică a unei familii este dificil de ameliorat, însă de acum știi că nu trebuie să renunți niciodată la obiceiurile sănătoase legate de somn.

Sursa