Cercetători care căutau sâmburi fosilizați de struguri în Columbia, Panama și Peru au găsit ce căutau: semințe cu o vechime estimată între 60 și 19 milioane de ani. Ei afirmă că răspândirea viței de vie a fost determinată în mod esențial de schimbările climatice survenite după extincția dinozaurilor. Înaintea acestor descoperiri, cele mai vechi urme ale existenței strugurilor pe planetă au fost descoperite în India și au 66 de milioane de ani vechime. Acela a fost, aproximativ, momentul în care planeta noastră a trecut prin impactul Chicxulub, care a omorât toți dinozaurii tereștrii și 76% din speciile care trăiau pe planetă în acel moment. Pe de altă parte, acel impact a făcut numai bine viței de vie.
„Mereu pomenim animalele, dinozaurii, ca cele mai afectate ființe, însă acel impact a avut efecte majore și asupra vegetației” spune Fabian Herrera, asistent curator paleobotanist la Field Museum din Chicago și autor principal al cercetării. „Pădurea pur și simplu s-a resetat într-un fel care a schimbat totul, până la compoziția plantelor. Aceștia sunt cei mai vechi struguri descoperiți în emisfera vestică și sunt cu câteva milioane de ani mai tineri decât cei mai vechi struguri, descoperiți pe cealaltă parte a planetei. Descoperirea arată că după extincția dinozaurilor, vița de vie s-a răspândit rapid pe toată planeta”.
Echipa de cercetare crede că răspândirea plantelor a fost favorizată de dispariția animalelor erbivore. Aspectul pădurilor s-a schimbat, iar vița de vie, printre alte specii de plante, a beneficiat de condițiile potrivite pentru a se răspândi. „Este cunoscut faptul că vietățile mari, precum dinozaurii, alterau ecosistemele în care trăiau. Dinozaurii uriași rupeau, probabil, în deplasarea lor dintr-un loc în altul, tufișuri și pomi, făcând ca pădurile să arate cu totul altfel decât în zilele noastre, mai deschise și în permanentă schimbare” spune Mónica Carvalho, unul dintre coautorii lucrării și asistent curator la Muzeul de Paleontologie al Universității din Michigan.
Descoperirea a avut loc în 2022, dar a fost făcută public recent, iar de acum știi și tu. Cercetarea are în spate o muncă asiduă, susținută pe o perioadă foarte lungă de timp. Fabian Herrera, de exemplu, mărturisește că a început această cercetare din vremea studenției sale. Tocmai de aceea, momentul în care cei doi cercetători au descoperit, în Anzii Columbieni, prețioasele fosile, a fost unul plin de entuziasm. Atâta entuziasm, încât să merite un pahar de vin. Noroc cu dinozaurii.
Lasă un răspuns