La nivel european, în ultimii 5 ani, evoluția sistemelor de propulsie preferate de clienții persoane fizice pentru achiziția de autoturisme noi a avut, dincolo de titlurile menite să atragă audiențe, o dinamică destul de așezată. Să începem cu începutul acestei perioade: în 2019, ponderea mașinilor alimentate cu benzină în parcul auto existent la nivel european era de 63%. Cealaltă parte a parcului auto existent era disputată între mașinile alimentate cu motorină (32%), mașinile electrice (2%) și hibridele, luate laolaltă (1%)*. Trebuie spus că în ultimii 5 ani, cu toate subvențiile suplimentare acordate de statele europene pentru a sprijini clienții persoane fizice în achiziționarea unui automobil electric sau hibrid, deși parcul auto electrificat la nivel european a crescut de 8 ori (atât la autoturismele electrice, cât și la cele hibride), ponderea mașinilor alimentate cu benzină s-a diminuat cu numai 5 procente, rămânând mai mare de jumătate din total.
Luate separat, evoluțiile sistemelor de propulsie disponibile pe autoturismele noi comercializate în Europa arată așa:
- Autoturismele pe benzină au pierdut, cum am precizat anterior, 5 procente, coborând de la 63 la 58%;
- Numărul autoturismelor diesel s-a înjumătățit, coborând de la 32 la 16%;
- Ponderea autoturismelor hibride (incluzând aici toate variantele, adică mild hybrid, full hybrid și plug-in hybrid) a crescut de 8 ori, de la 1 la 8%;
- Ponderea autoturismelor full electrice a crescut, de asemenea tot de 8 ori, de la 2 la 16%.
Statistica publicată pe 3 martie de unul dintre cei mai mari analiști mondiali ai pieței auto, JATO Dynamics, dă, așadar, ca mare perdant al noului discurs public legat de mobilitate, motoarele diesel, care au avut cea mai dramatică evoluție: în 5 ani, numărul mașinilor noi dotate cu un asemenea sistem de propulsie s-a înjumătățit.
Cât despre autoturismele electrice, trebuie spus că steagul acestora este ținut sus de către țările nordice. În două dintre acestea, ponderea autoturismelor full electrice a depășit jumătate din parcul auto național (Norvegia cu 82% și Islanda cu 53%), iar în alte 3 țări, acest tip de propulsie a fost preferat de mai bine de o treime dintre clienți (Suedia – 39%, Danemarca – 36%, iar Finlanda – 34%). Restul țărilor, din diferite motive, care merg de la neîncrederea în noua tehnologie și până la aspecte ce țin de buget, nu au depășit o cincime din parcul auto la nivelul fiecărei țări. În acest clasament, România se situează undeva la jumătate, 11% din parcul auto național fiind mașini exclusiv electrice. În regiune însă, suntem campioni detașați, atâta vreme cât în țările vecine ponderea autoturismelor electrice este mai mică de jumătate din cea a României (Ungaria – 5,4%, Bulgaria – 4,8%, Serbia – 0,8%, Grecia – 4,8%, Cehia – 2,6%, Slovacia – 3%, Croația – 2,9%).
Această valoare ridicată afișată de România se datorează, clar și incontestabil, modelului Dacia Spring. De altfel, la nivel european, Dacia Spring se află pe un onorabil loc 8 în topul mașinilor electrice noi preferate de clienți, lăsând în urmă alte produse de volum precum Peugeot e-208 (locul 12), sau Opel e-Corsa (care nici măcar nu a intrat în top 20). În privința autoturismelor cu propulsie hibridă, singurul model de acest fel din gama producătorului nostru național nu a intrat în primele 20 de modele comercializate în Europa. Trebuie spus însă că topul european al hibridelor este populat, în mare parte, de modele premium precum Volvo XC60 (locul 2), Mercedes GLC (locul 44) sau Lynk&Co 01 (locul 10).
* graficul cuprinde valori întregi, fără fracții
Subiectul automobilelor cu diferite tipuri de propulsie este unul extrem de disputat. De foarte multe ori, cei implicați în discuție speculează sau rup informații de context din dorința de a furniza argumente imbatabile, însă de acum știi.
Lasă un răspuns