Dac-ar fi s\u0103 fiu dr\u0103gu\u021b \u00een exprimare, a\u0219 zice c\u0103 cimentul este \u201edestul de r\u0103u\u201d pentru mediu. Problema e c\u0103 cimentul e mult mai r\u0103u dec\u00e2t \u201edestul de r\u0103u\u201d. Dup\u0103 ap\u0103, cimentul este produsul cel mai consumat de pe planet\u0103, iar amprenta de carbon este uria\u0219\u0103: de una singur\u0103, produc\u021bia de ciment reu\u0219e\u0219te s\u0103 ocupe 8% din \u201epl\u0103cinta\u201d care reprezint\u0103 totalul emisiilor de carbon de pe Terra. Asta \u00eenseamn\u0103 mai mult de 4 miliarde de tone de gaze cu efect de ser\u0103 emise \u00een fiecare an numai din produc\u021bia de ciment.<\/p>\n
M I T<\/a>, gigantul american din educa\u021bie, este casa ideii despre care vorbim \u00een continuare, pentru c\u0103 cercet\u0103torii de acolo au reu\u0219it, prin combinarea cimentului cu ap\u0103 \u0219i cu negru de fum<\/a>, s\u0103 produc\u0103 un mediu de stocare a energiei, denumit \u201esupercapacitor\u201d \u0219i asem\u0103n\u0103tor cu o baterie uria\u0219\u0103 din beton.<\/p>\n \u201eAcest material e fascinant\u201d, spune Admir Masic, unul dintre cercet\u0103torii de la M I T implica\u021bi \u00een acest proiect. \u201eAvem, pe de o parte, cel mai folosit produs al umanit\u0103\u021bii, cimentul, combinat, pe de alt\u0103 parte, cu un material istoric, negrul de fum, care a fost folosit la scrierea manuscriselor de la Marea Moart\u0103<\/a>. Din combinarea acestor dou\u0103 materiale, cunoscute de cel pu\u021bin dou\u0103 mii de ani, \u00een anumite propor\u021bii \u0219i \u00eentr-un mod specific, rezult\u0103 un conductor nano-compozit \u0219i de aici lucrurile devin \u0219i mai interesante\u201d. Produsul rezultat din aceast\u0103 combina\u021bie nu are numai propriet\u0103\u021bi conductive extraordinare, ci \u0219i propriet\u0103\u021bi impermeabile evidente. Pe m\u0103sur\u0103 ce materialul se a\u0219az\u0103, negrul de fum se pozi\u021bioneaz\u0103 \u00eentr-o asemenea manier\u0103 \u00eenc\u00e2t creeaz\u0103 un soi de re\u021bea \u00een acest conglomerat.<\/p>\n Descoperirea este un important pas \u00eenainte \u00een demersul global de tranzi\u021bie c\u0103tre energia regenerabil\u0103, dar are \u0219i avantaje \u00een sine comparativ cu acumulatorii tradi\u021bionali, fiind implicate doar 3 ingrediente foarte uzuale \u0219i relativ ieftine. Compar\u00e2nd cu litiul folosit \u00een prezent la producerea acumulatorilor, trebuie spus c\u0103 pentru fiecare ton\u0103 de litiu extras\u0103 se emit \u00een aer 15 tone de dioxid de carbon<\/a>. Alternativa prezentat\u0103 de c\u0103tre cercet\u0103torii de la M I T e relevant\u0103 \u00een primul r\u00e2nd prin utilizarea cimentului pe scar\u0103 larg\u0103 peste tot \u00een lume, ceea ce ar presupune o cre\u0219tere fantastic\u0103 a capacit\u0103\u021bilor de stocare a energiei regenerabile comparativ cu capacit\u0103\u021bile actuale.<\/p>\n Sunt \u0219i diferen\u021be \u00eentre propriet\u0103\u021bile acestor supercapacitori \u0219i acumulatorii clasici: supercapacitorii nu se preteaz\u0103 la fel de bine la nevoia de acumulare a energiei pe termen lung, \u00eens\u0103 elibereaz\u0103 energia mult mai repede \u0219i au niveluri mult mai sc\u0103zute de degradare a performan\u021bei \u00een timp. \u00cen acest sens, echipa de cercet\u0103tori ne face s\u0103 vis\u0103m frumos, vorbind despre \u00eenc\u0103rcarea prin induc\u021bie a ma\u0219inilor electrice, direct din suprafa\u021ba drumurilor, \u00een mers. Un astfel de scenariu face desuete discu\u021biile interminabile despre autonomie \u0219i despre degradarea acumulatorilor \u00een timp.<\/p>\n \u00cen ce prive\u0219te construc\u021biile de locuin\u021be, cercet\u0103torii au calculat c\u0103 un volum de 45 de metri cubi din acest nou material (cantitate suficient\u0103 pentru funda\u021bia \u0219i structura de rezisten\u021b\u0103 a unei case de 150 de metri p\u0103tra\u021bi, de exemplu) ar putea \u00eenmagazina suficient\u0103 energie pentru a \u021bine \u00een func\u021biune o gospod\u0103rie pentru 24 de ore. Practic, un sistem de panouri fotovoltaice ar putea produce energia care ar fi apoi acumulat\u0103 \u00een funda\u021bia \u0219i structura de rezisten\u021b\u0103 a casei \u0219i folosit\u0103 pe perioada nop\u021bii, c\u00e2nd panourile fotovoltaice nu mai produc energie electric\u0103. Franz-Josef Ulm, inginer structural la M I T \u0219i membru al echipei de cercetare spune c\u0103 \u201e\u00een aceast\u0103 zon\u0103 de dezvoltare devine extrem de promi\u021b\u0103toare tehnologia noastr\u0103, pentru c\u0103 cimentul e omniprezent\u201d, iar cercet\u0103torii tocmai i-au ad\u0103ugat un plus de func\u021bionalitate \u0219i de acum \u0219tii <\/em>\u0219i tu asta.<\/p>\n