{"id":303,"date":"2024-11-22T09:26:51","date_gmt":"2024-11-22T09:26:51","guid":{"rendered":"https:\/\/deacumstii.ro\/?p=303"},"modified":"2024-11-22T09:26:51","modified_gmt":"2024-11-22T09:26:51","slug":"80-in-ton","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/deacumstii.ro\/?p=303","title":{"rendered":"80 \u00een ton"},"content":{"rendered":"

Anii 80 au fost extraordinari. Bine… noi, aici, \u00een Rom\u00e2nia, nu i-am sim\u021bit foarte pl\u0103cut, c\u0103 doar se \u0219tie cum s-au terminat, dar o mare parte a lumii vestice s-a distrat masiv \u00een perioada aia. Ca dovad\u0103, moda anilor 80 revine periodic, iar tonurile pieselor de atunci se aud \u0219i azi pe radio, chiar dac\u0103 vorbim despre versiuni actualizate (dac\u0103 nu m\u0103 crede\u021bi, asculta\u021bi Radio Voces Campi<\/a> \u0219i o s\u0103 v\u0103 convinge\u021bi). Cu toate astea, n-a fost numai distrac\u021bie, ci \u0219i munc\u0103 \u0219i o parte important\u0103 a muncii a reprezentat-o eforturile semnificative de limitare a polu\u0103rii, dar despre asta o s\u0103 scriu mai jos. P\u00e2n\u0103 acolo, o s\u0103 scriu mai mult despre ton.<\/p>\n

Din punct de vedere nutri\u021bional, tonul (pe\u0219tele, c\u0103ci despre el e vorba) este o surs\u0103 extraordinar\u0103 de proteine<\/em> de \u00eenalt\u0103 calitate, acizi gra\u0219i<\/em> esen\u021biali pentru s\u0103n\u0103tatea creierului, inimii \u0219i sistemului circulator, seleniu<\/em> benefic pentru s\u0103n\u0103tatea tiroidei \u0219i pentru \u00eent\u0103rirea sistemului imunitar, dar \u0219i vitamine<\/em> precum D \u0219i B12. \u00cen plus, este \u0219i o surs\u0103 sustenabil\u0103 de hran\u0103. Totu\u0219i, de\u0219i am pus tonul doar pe aspectele pozitive, trebuie s\u0103 \u0219tii c\u0103 exist\u0103 \u0219i un revers al medaliei: tonul (acum vorbim iar de pe\u0219te) con\u021bine destul de mult mercur, un metal cu propriet\u0103\u021bi neurotoxice care are num\u0103rul atomic 80 (ca s\u0103 explic \u0219i titlul articolului).<\/p>\n

Dac\u0103 te \u00eentrebi deja \u201ec\u00e2t mercur poate s\u0103 fie \u00een ton?\u201d, iat\u0103 \u0219i r\u0103spunsul: \u00een compara\u021bie cu alte viet\u0103\u021bi din ocean… destul de mult \u2013 \u00eentre 0,126 \u0219i 0,689 de p\u0103r\u021bi la un milion, \u00een medie (conform estim\u0103rii f\u0103cute de Administra\u021bia american\u0103 pentru Alimente \u0219i Medicamente, pe care o g\u0103se\u0219ti aici<\/a>). Sursa arat\u0103 c\u0103 nivelul de mercur din ton este echivalent cu cel al r\u0103pitorilor de talie mare, precum rechinul sau pe\u0219tele sabie. E drept c\u0103 unele specii de ton con\u021bin mai pu\u021bin mercur, dar asta e mai pu\u021bin relevant pentru cei care consum\u0103 preponderent acest pe\u0219te din conserve (unde se g\u0103se\u0219te de-a valma) \u0219i mai pu\u021bin \u00een stare proasp\u0103t\u0103. Totu\u0219i, pentru referin\u021b\u0103, o s\u0103-\u021bi spun c\u0103 specia cunoscut\u0103 ca tonul galben<\/em> (sau yellowfin) se presupune a fi cea mai \u201ecurat\u0103\u201d \u0219i se mai g\u0103sesc \u0219i conserve care con\u021bin doar aceast\u0103 specie \u2013 verific\u0103 etichetele (!).<\/p>\n

Contrar credin\u021bei populare care arat\u0103 cu degetul \u00eenspre cutiile metalice \u00een care este comercializat pe\u0219tele, nu asta este sursa mercurului, ci un proces denumit bioacumulare<\/em>. Mercurul anorganic, ajuns \u00een mediu ca reziduu al proceselor industriale, este transformat \u00eentr-o form\u0103 organic\u0103, denumit\u0103 metilmercur<\/em>, de c\u0103tre microorganismele care populeaz\u0103 ecosistemele marine sau de c\u0103tre bacteriile din ap\u0103 \u0219i din sedimentele depuse \u00een ea. Elementul chimic este apoi consumat de c\u0103tre organismele acvatice mici care devin, la r\u00e2ndul lor, hran\u0103 pentru viet\u0103\u021bi acvatice din ce \u00een ce mai mari. Una dintre propriet\u0103\u021bile principale ale mercurului este aceea c\u0103 este absorbit de organisme \u00eentr-un ritm mai rapid dec\u00e2t ritmul de metabolizare sau de excre\u021bie. Astfel, viet\u0103\u021bile marine acumuleaz\u0103 concentra\u021bii din ce \u00een ce mai mari de mercur pe m\u0103sur\u0103 ce avans\u0103m pe lan\u021bul trofic, \u00een etajele superioare ale c\u0103ruia descoperim… pe\u0219tii r\u0103pitori.<\/p>\n

Mercurul (sau, mai exact spus, metilmercurul<\/em>) este at\u00e2t de abundent \u00een mediu \u00eenc\u00e2t se reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00een tonul pescuit tocmai \u00een mijlocul oceanelor. Asta de\u0219i eliberarea de mercur \u00een mediu a fost redus\u0103 drastic \u00een ultimii 50 de ani. Un studiu din 2024<\/a> chiar a eviden\u021biat, de exemplu, faptul c\u0103 nivelul de mercur reg\u0103sit \u00een tonul pescuit acum este neschimbat comparativ cu cel din anii 70, c\u00e2nd au debutat procesele de diminuare a polu\u0103rii cu acest metal periculos. Acest studiu confirm\u0103 persisten\u021ba mercurului \u00een mediu, \u00een ciuda eforturilor f\u0103cute de-a lungul timpului \u0219i este un argument puternic \u00een favoarea continu\u0103rii acestor eforturi a\u0219a \u00eenc\u00e2t ele s\u0103 \u0219i conteze pentru genera\u021biile viitoare.<\/p>\n

Acum nu vreau s\u0103 te sperii, pentru c\u0103 nu e cazul. Vorbim despre cantit\u0103\u021bi extrem de mici de mercur, dar care, dup\u0103 cum am explicat mai sus, se pot acumula \u00een timp, pentru c\u0103 nu se elimin\u0103 cu u\u0219urin\u021b\u0103. Acumularea \u00eens\u0103 presupune consumul de cantit\u0103\u021bi mari pe perioade lungi de timp. \u00cen cazul, repet, foarte pu\u021bin probabil, al intoxic\u0103rii cu metilmercur<\/em>, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 este o neurotoxin\u0103, vorbim despre probleme de natur\u0103 neurologic\u0103 ce pot include tulbur\u0103ri ale vederii periferice, senza\u021bia de amor\u021beal\u0103 u\u0219oar\u0103 a extremit\u0103\u021bilor (m\u00e2ini, picioare, limb\u0103), probleme de coordonare motorie, tulbur\u0103ri de vorbire sau de auz \u0219i sl\u0103bire a tonusului muscular. Ca s\u0103 dai vina pe ton pentru toate acestea \u00eens\u0103, ar trebui s\u0103 consumi cantit\u0103\u021bi foarte mari pentru perioade lungi de timp.<\/p>\n

Autoritatea pentru Alimente \u0219i Medicamente a SUA (F.D.A.<\/a>) spune c\u0103 un adult poate consuma, f\u0103r\u0103 nicio problem\u0103, 2 \u2013 3 conserve pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, at\u00e2ta vreme c\u00e2t aceast\u0103 cantitate este destul de sigur\u0103 \u0219i pentru copii sau femei \u00eens\u0103rcinate. Unele studii \u00een domeniu au estimat c\u0103 un adult ar trebui s\u0103 consume cam 25 de conserve de ton (a 95 de grame fiecare) pe parcursul unei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 prezinte un risc semnificativ de intoxicare. Cred c\u0103 e pu\u021bin probabil ca cineva s\u0103 m\u0103n\u00e2nce at\u00e2ta ton, de\u0219i e unul dintre cele mai accesibile alimente, \u00een special pentru persoane cu venituri mici.<\/p>\n

De acum \u0219tii<\/em> c\u0103 po\u021bi m\u00e2nca lini\u0219tit, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, c\u00e2te o conserv\u0103 de ton (sau orice alt pe\u0219te marin) f\u0103r\u0103 s\u0103 ri\u0219ti cine \u0219tie ce. Eu m\u0103rturisesc c\u0103 am scris at\u00e2t de mult despre ton, \u00eenc\u00e2t urm\u0103torul lucru pe care-l fac e un sandvi\u0219 cu ton \u0219i mult\u0103 zeam\u0103 de l\u0103m\u00e2ie!<\/p>\n

 <\/p>\n

Sursa<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anii 80 au fost extraordinari. Bine… noi, aici, \u00een Rom\u00e2nia, nu i-am sim\u021bit foarte pl\u0103cut, c\u0103 doar se \u0219tie cum s-au terminat, dar o mare parte a lumii vestice s-a distrat masiv \u00een perioada aia. Ca dovad\u0103, moda anilor 80 revine periodic, iar tonurile pieselor de atunci se aud \u0219i azi pe radio, chiar dac\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":304,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[290,291,297,298,271,300,295,294,296,299,293,292],"class_list":["post-303","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-sanatate","tag-290","tag-anii80","tag-conserve","tag-conservedepeste","tag-deacumstii","tag-hg80","tag-intoxicarecumercur","tag-mercur","tag-neurotoxine","tag-pestelaconserva","tag-pesteoceanic","tag-ton"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/303","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=303"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/303\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":305,"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/303\/revisions\/305"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/304"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=303"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=303"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=303"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}