Influen\u021ba ac\u021biunilor umanit\u0103\u021bii asupra cadrului natural are consecin\u021be imediate, pe care le vedem \u0219i le sim\u021bim zilnic: poluarea aerului, de exemplu, genereaz\u0103 un efect fulger. \u00ce\u021bi explic imediat.<\/p>\n
Cercet\u0103tori de la Universitatea James Madison , din statul american Virginia, au analizat date culese \u00een timpul a peste 500.000 de furtuni care au avut loc pe parcursul a 12 ani \u00een Washington DC \u0219i Kansas City. \u00cen urma acestor observa\u021bii, ei au descoperit c\u0103 exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103 \u00eentre cantitatea de particule fine din aer, pe de o parte \u0219i propagarea \u0219i frecven\u021ba fulgerelor, pe de alt\u0103 parte. Rela\u021bia dintre poluare \u0219i fulgere a mai fost studiat\u0103 \u0219i \u00een trecut, \u00eens\u0103 fenomenul a p\u0103strat suficiente mistere c\u00e2t s\u0103 fac\u0103 munca cercet\u0103torilor interesant\u0103 \u00een continuare.<\/p>\n
Geograful Mace Bentley, membru al echipei de cercetare, spune: \u201epoluarea se comport\u0103 ca un nucleu pentru nori. Particulele sunt purtate de curen\u021bii verticali de aer \u00een interiorul norilor, dup\u0103 care sunt \u00eempr\u0103\u0219tiate de mi\u0219c\u0103rile complexe ale aerului, \u00een sus \u0219i \u00een jos. Acest fenomen creeaz\u0103 o barier\u0103 \u00eentre zonele norilor cu polarit\u0103\u021bi diferite, cresc\u00e2nd frecven\u021ba apari\u021biei desc\u0103rc\u0103rilor electrice, dar \u0219i a intensit\u0103\u021bii acestora\u201d.<\/p>\n
Echipa de cercet\u0103tori \u0219i-a concentrat aten\u021bia asupra celebrelor (deja) particule PM2,5 \u0219i PM10 (particule de materie av\u00e2nd dimensiuni de 2,5, respectiv 10 micrometri) \u0219i a leg\u0103turii acestora cu furtunile electrice. Astfel, ei au descoperit c\u0103, cu c\u00e2t cantitatea de PM2,5 \u0219i PM10 e mai mare, cu at\u00e2t desc\u0103rc\u0103rile electrice sunt mai frecvente. Paradoxal, \u00eens\u0103, dac\u0103 sunt prea multe particule de acest fel \u00een atmosfer\u0103, frecven\u021ba fulgerelor se diminueaz\u0103 \u2013 cel mai probabil, din cauza pierderilor de energie din interiorul norilor.<\/p>\n
O concluzie ar fi \u00eens\u0103 pripit\u0103 \u00een acest moment, deoarece \u00een acest proces sunt implica\u021bi un num\u0103r uria\u0219 de variabile \u0219i factori dintre cei mai varia\u021bi, de la curen\u021bii de aer p\u00e2n\u0103 la compozi\u021bia suprafe\u021bei de sol deasupra c\u0103reia se produce furtuna. \u00cen acest sens, Bentley afirm\u0103 c\u0103 \u201eindiferent unde am merge, \u00een lume, poluarea urban\u0103 are capacitatea de a amplifica furtunile \u0219i, mai ales, desc\u0103rc\u0103rile electrice.<\/p>\n
\u00centre datele culese de cercet\u0103tori am reg\u0103sit \u0219i un aspect, s\u0103 zicem, cel pu\u021bin interesant: \u00een cele dou\u0103 loca\u021bii analizate, cea mai periculoas\u0103 zi din s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a fost miercurea, \u00een timp ce cele mai lini\u0219tite au fost lunea (Washington DC) \u0219i vinerea (Kansas City). De asemenea, s-a observat c\u0103 atunci c\u00e2nd temperatura \u0219i umiditatea determinau cele mai ridicate niveluri de energie acumulat\u0103, desc\u0103rc\u0103rile electrice erau cel mai puternic influen\u021bate de cantitatea mare de aerosoli.<\/p>\n
Cercet\u0103torii americani spun, \u00een articolul lor din jurnalul Atmosferic Research<\/a>, c\u0103 urm\u0103torul pas, \u00een acest studiu, const\u0103 \u00een compararea datelor culese din mediul urban cu cele observate \u00een zonele nelocuite. Mecanismele care determin\u0103 fenomenele meteorologice, at\u00e2t cele uzuale, c\u00e2t \u0219i cele extreme, chiar dac\u0103 au fost studiate continuu, p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 aspecte mai pu\u021bin cunoscute. De acum \u0219tii<\/em> mai multe despre unul dintre aceste aspecte.<\/p>\n