{"id":248,"date":"2024-09-29T16:23:29","date_gmt":"2024-09-29T16:23:29","guid":{"rendered":"https:\/\/deacumstii.ro\/?p=248"},"modified":"2024-09-29T16:23:29","modified_gmt":"2024-09-29T16:23:29","slug":"iar-mananci-de-plictiseala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/deacumstii.ro\/?p=248","title":{"rendered":"Iar m\u0103n\u00e2nci de plictiseal\u0103?"},"content":{"rendered":"<p>De fapt, nu numai de plictiseal\u0103. Recunoa\u0219te: dorin\u021ba de a m\u00e2nca ceva, orice, apare din senin atunci c\u00e2nd e\u0219ti trist, plictisit sau anxios. Japonezii chiar au un cuv\u00e2nt pentru situa\u021bia asta: <a href=\"https:\/\/wabisabi-jp.com\/blogs\/wabi-sabi-journal\/kuchisabishii?srsltid=AfmBOoraW6-WV4juIcXBAWv7vPVQo3bOKVL8rE_9Bz-5-fb1M6NTXyUV\">Kuchisabishii<\/a> (dorin\u021ba de a m\u00e2nca ceva nu pentru c\u0103 \u021bi-e foame, ci pentru c\u0103 \u201e\u021bi s-a plictisit gura\u201d). E drept c\u0103 se poate s\u0103 fie \u0219i invers: din cauza unei st\u0103ri emo\u021bionale puternice, pur \u0219i simplu, \u00ee\u021bi piere pofta de m\u00e2ncare. \u0218i, ca \u0219i cum impulsul emo\u021bional nu ar tulbura destul obiceiurile alimentare, mai tr\u0103im \u0219i \u00een vremuri care valorizeaz\u0103 exagerat de mult dietele, care mai de care mai s\u0103n\u0103toase \u0219i mai \u201ecorecte\u201d.<\/p>\n<p>\u201eM\u00e2ncatul emo\u021bional\u201d reprezint\u0103 acele obiceiuri de consum, de altfel fire\u0219ti, ap\u0103rute \u00een perioade de stres emo\u021bional. Cercet\u0103rile arat\u0103 c\u0103 aproximativ 20% dintre oameni adopt\u0103 \u201em\u00e2ncatul emo\u021bional\u201d ca mecanism de gestionare a stresului, iar fenomenul se manifest\u0103 cu preponderen\u021b\u0103 \u00een r\u00e2ndul adolescen\u021bilor \u0219i al femeilor. Spre exemplu, un studiu la care au participat peste 1.500 de adolescen\u021bi a ar\u0103tat c\u0103 34% dintre ei au m\u00e2ncat mai mult \u00een episoade de triste\u021be, iar 40% au abuzat de m\u00e2ncare \u00een timpul crizelor de anxietate. \u00cen plus, \u201em\u00e2ncatul emo\u021bional\u201d const\u0103, \u00een majoritatea cazurilor, \u00een consumul de fast-food \u0219i alte alimente cu aport caloric mare.<\/p>\n<p>\u00cen cele mai multe cazuri, \u201em\u00e2ncatul emo\u021bional\u201d este un obicei instaurat \u00een etapele timpurii ale vie\u021bii \u0219i care r\u0103m\u00e2ne persistent peste timp, \u00eens\u0103 mai sunt \u0219i al\u021bi factori determinan\u021bi. Spre exemplu, unul dintre efectele stresului psihologic sau al emo\u021biilor puternice este secre\u021bia crescut\u0103 de hormoni precum cortizolul, insulina \u0219i glucoza. To\u021bi ace\u0219ti hormoni determin\u0103 o cre\u0219tere \u00eensemnat\u0103 a apetitului. De asemenea, \u201em\u00e2ncatul emo\u021bional\u201d poate fi un efect al unor tr\u0103s\u0103turi caracteristice precum impulsivitatea crescut\u0103, vulnerabilitatea la depresie, tendin\u021ba de a \u201edespica firul \u00een patru\u201d \u0219i alte dificult\u0103\u021bi \u00een gestionarea emo\u021biilor.<\/p>\n<p>Mai exist\u0103 vreo sc\u0103pare?<\/p>\n<p>\u00cen primul r\u00e2nd, trebuie spus c\u0103 fluctua\u021biile obiceiurilor alimentare, inclusiv ale celor legate de cantitatea de alimente, sunt normale. Dac\u0103 totu\u0219i consideri c\u0103 te afecteaz\u0103 prea tare ca s\u0103 r\u0103m\u00e2i indiferent, po\u021bi avea \u00een vedere c\u00e2teva lucruri. Cele mai \u201ela \u00eendem\u00e2n\u0103\u201d dintre ele sunt somnul suficient \u0219i mesele regulate, dar dac\u0103 vrei s\u0103 joci la \u201eavansa\u021bi\u201d, cite\u0219te \u00een continuare.<\/p>\n<p>Con\u0219tientizeaz\u0103-\u021bi emo\u021biile<\/p>\n<p>Adesea obi\u0219nuim s\u0103 etichet\u0103m emo\u021biile simplu, ca fiind bune sau rele, iar asta duce la team\u0103, ezit\u0103ri \u0219i&#8230; m\u00e2ncat emo\u021bional. Este important, de aceea, s\u0103 identific\u0103m c\u00e2t mai corect emo\u021biile care ne \u00eencearc\u0103, deoarece, dincolo de triste\u021be, emo\u021bia real\u0103 poate fi victimizarea, fragilitatea, dezam\u0103girea sau neputin\u021ba, iar aceast\u0103 diferen\u021biere te poate ajuta s\u0103 gestionezi mai u\u0219or episodul de stres emo\u021bional pe care \u00eel traversezi. Aici o s\u0103 vin cu o m\u00e2n\u0103 de ajutor \u0219i o s\u0103-\u021bi las un <a href=\"https:\/\/www.paginadepsihologie.ro\/emotiile-si-viata-ce-este-necesar-sa-stie-parintii-despre-gestionarea-emotiilor\/roata-emotiilor-foto\/?srsltid=AfmBOops3fjUHRMqtTsziLnUhKPlxf6KtcR2vrPc7k_wmnZStYMH1XHy\">link c\u0103tre Roata Emo\u021biilor<\/a>, pe care o po\u021bi folosi cu \u00eencredere. Te va ajuta s\u0103 \u00ee\u021bi \u00een\u021belegi emo\u021biile \u0219i, astfel, s\u0103 le controlezi \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103.<\/p>\n<p>\u021aine minte sentimentele de foame \u0219i sa\u021bietate<\/p>\n<p>Un program de mas\u0103 (c\u00e2t de c\u00e2t) respectat poate fi un instrument bun de asimilare a obiceiurilor s\u0103n\u0103toase de consum. Fii atent la semnalele trimise de corpul t\u0103u \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 \u00een consecin\u021b\u0103. Po\u021bi preveni, astfel, situa\u021bii \u00een care s\u0103 te treze\u0219ti m\u00e2nc\u00e2nd \u00een afara intervalelor din zi pe care \u021bi le-ai stabilit.<\/p>\n<p>Cere ajutor, dac\u0103 e nevoie<\/p>\n<p>Pentru mul\u021bi, g\u00e2ndurile \u0219i obiceiurile legate de m\u00e2ncare \u0219i de propria imagine au un impact negativ asupra calit\u0103\u021bii vie\u021bii lor. Pentru a echilibra aceast\u0103 situa\u021bie, de multe ori, ace\u0219tia apeleaz\u0103 la sprijinul familiei, prietenilor sau speciali\u0219tilor \u00eens\u0103, chiar \u0219i a\u0219a, pericolele nu dispar complet. Unul dintre cele mai mari riscuri este tenta\u021bia de a \u021bine diverse diete care, \u00een lipsa unei evalu\u0103ri corecte, pot duce la serioase tulbur\u0103ri digestive sau la alte probleme de s\u0103n\u0103tate. Dac\u0103 e\u0219ti \u00een situa\u021bia asta, iat\u0103 c\u00e2teva semnale de alarm\u0103 c\u0103 nu faci ce trebuie: sc\u0103derea rapid\u0103 \u00een greutate, obiceiuri compensatorii fa\u021b\u0103 de cantitatea mare de m\u00e2ncare consumat\u0103 (administrarea de laxative, provocarea vomatului), consumul de alimente \u00een secret, consumul de cantit\u0103\u021bi mari de m\u00e2ncare \u00eentr-un timp scurt, acordarea unei aten\u021bii deosebite greut\u0103\u021bii \u0219i formelor \u00een detrimentul st\u0103rii generale de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n<p>Probabil c\u0103 suntem mul\u021bi cei c\u0103rora \u201eli se plictise\u0219te gura\u201d, indiferent dac\u0103 recunoa\u0219tem sau nu. La fel de probabil este c\u0103 suntem mul\u021bi \u0219i cei care \u201euit\u0103m\u201d sau \u201enu putem\u201d s\u0103 m\u00e2nc\u0103m \u00een cazul travers\u0103rii unui episod de stres emo\u021bional. <em>De acum \u0219tii<\/em> c\u0103 prin controlul acestor obiceiuri alimentare putem s\u0103 ne \u00eembun\u0103t\u0103\u021bim calitatea vie\u021bii, iar acesta ar trebui s\u0103 fie un obiectiv personal mai important dec\u00e2t \u201eun mic snack\u201d sau \u201estr\u00e2mbatul din nas\u201d la m\u00e2ncare.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.sciencealert.com\/psychologist-explains-how-to-stop-using-food-as-a-coping-mechanism\">Sursa<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>De fapt, nu numai de plictiseal\u0103. Recunoa\u0219te: dorin\u021ba de a m\u00e2nca ceva, orice, apare din senin atunci c\u00e2nd e\u0219ti trist, plictisit sau anxios. Japonezii chiar au un cuv\u00e2nt pentru situa\u021bia asta: Kuchisabishii (dorin\u021ba de a m\u00e2nca ceva nu pentru c\u0103 \u021bi-e foame, ci pentru c\u0103 \u201e\u021bi s-a plictisit gura\u201d). E drept c\u0103 se poate s\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":249,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[69,196,195,197],"class_list":["post-248","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-sanatate","tag-gestionareaemotiilor","tag-kuchisabishii","tag-mancatulemotional","tag-stresemotional"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/248","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=248"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/248\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":250,"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/248\/revisions\/250"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/249"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=248"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=248"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/deacumstii.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=248"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}