C\u00e2nd te urci pe-o biciclet\u0103, dup\u0103 ce n-ai mai f\u0103cut-o de mult timp, sau c\u00e2nd reu\u0219e\u0219ti s\u0103 reproduci un fragment muzical la pian de\u0219i n-ai mai c\u00e2ntat din copil\u0103rie, te treze\u0219ti, probabil, zic\u00e2nd c\u0103 e \u201ememoria muscular\u0103\u201d, nu? Dar ce este, de fapt, memoria asta muscular\u0103?<\/p>\n
Sunt multe ipostaze cotidiene \u00een care nu con\u0219tientiz\u0103m fiecare mi\u0219care din timpul desf\u0103\u0219ur\u0103rii activit\u0103\u021bilor \u0219i care sunt, de fapt, exemple de memorie motorie. Ca s\u0103 fiu mai clar, \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u021bare a unei ac\u021biuni care implic\u0103 mi\u0219care, precum mersul pe biciclet\u0103, skatingul sau \u00eenotul, coordonarea motorie necesar\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii exist\u0103 deja codificat\u0103 \u00een creierul nostru (probabil c\u0103 ai auzit sau ai v\u0103zut c\u0103 unele animale de uscat sunt capabile s\u0103 \u00eenoate \u00eenc\u0103 din primele zile de via\u021b\u0103). Din acest motiv, chiar \u0219i dup\u0103 o pauz\u0103 \u00een care nu practici mi\u0219c\u0103rile \u00eenv\u0103\u021bate, c\u00e2nd re\u00eencepi este u\u0219or pentru creier s\u0103 acceseze respectivele \u201efi\u0219iere\u201d, chiar \u0219i subcon\u0219tient.<\/p>\n
\u00cen anul 1967, psihologii americani Paul Fitts \u0219i Michael Posner<\/a> au elaborat o teorie care \u00eemparte \u00eenv\u0103\u021barea motorie \u00een 3 etape: una cognitiv\u0103, una asociativ\u0103 \u0219i una autonom\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenve\u021bi o abilitate motorie, treci succesiv prin cele 3 etape: la \u00eenceput trebuie s\u0103 g\u00e2nde\u0219ti, s\u0103 con\u0219tientizezi fiecare aspect al mi\u0219c\u0103rii, dar dup\u0103 c\u00e2teva \u00eencerc\u0103ri mi\u0219carea \u00een sine \u00eencepe s\u0103 devin\u0103 automatism.<\/p>\n Mai aproape de zilele noastre, cercet\u0103torii au folosit imagistic\u0103 sofisticat\u0103<\/a> pentru a determina \u0219i analiza etapele \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii motorii, a\u0219a cum se desf\u0103\u0219oar\u0103 ele \u00een creierul uman. Astfel au descoperit c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenv\u0103\u021b\u0103m, folosim diferite p\u0103r\u021bi ale creierului p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd abilitatea respectiv\u0103 se fixeaz\u0103 definitiv.<\/p>\n \u00centrebarea intrigant\u0103 care se na\u0219te din toat\u0103 aceast\u0103 cercetare este urm\u0103toarea: cum se p\u0103streaz\u0103 a\u0219a de bine aceste informa\u021bii \u00een creier \u00een condi\u021biile \u00een care altele se altereaz\u0103 sau dispar cu totul?<\/p>\n \u201eUnele studii privitoare la boala Alzheimer au inclus participan\u021bi care au avut o carier\u0103 muzical\u0103 \u0219i \u00een cazul c\u0103rora s-a observat c\u0103 nu-\u0219i mai recuno\u0219teau rudele, dar puteau, \u00een continuare, s\u0103 c\u00e2nte la instrumente, ceea ce arat\u0103 clar c\u0103 memoria motorie are un mod diferit de func\u021bionare\u201d spune profesorul asociat de neurochirurgie \u0219i neurologie Jun Ding, de la Universitatea Stanford. Ding a f\u0103cut parte dintr-o echip\u0103 care a efectuat, \u00een 2022, un studiu pe \u0219oricei de laborator pentru a \u00een\u021belege cum func\u021bioneaz\u0103 memoria motorie. Concluzia la care au ajuns cercet\u0103torii a fost c\u0103, \u00een timp, dup\u0103 multe repet\u0103ri ale abilit\u0103\u021bilor motorii dob\u00e2ndite \u00een urma procesului de \u00eenv\u0103\u021bare, \u00een creierul nostru se dezvolt\u0103 c\u0103i neuronale multiple capabile s\u0103 controleze respectivele mi\u0219c\u0103ri. Astfel, dac\u0103 una dintre leg\u0103turi este avariat\u0103 sau blocat\u0103, exist\u0103 o alt\u0103 leg\u0103tur\u0103 neuronal\u0103 care s\u0103 preia func\u021bia respectiv\u0103. Concluziile acestei cercet\u0103ri vin s\u0103 completeze rezultatele alteia mai vechi, din 2017, care ar\u0103ta c\u0103 mi\u0219c\u0103rile mecanice repetitive determin\u0103 o anumit\u0103 dezvoltare cerebral\u0103. De exemplu, un violonist prezint\u0103 o dezvoltare specific\u0103 a zonei din cortex asociat\u0103 cu controlul m\u00e2inii st\u00e2ngi, care execut\u0103 mi\u0219c\u0103ri complexe \u00een timpul actului artistic.<\/p>\n A\u0219adar, memoria nu se manifest\u0103 la nivelul mu\u0219chilor, \u00een niciun caz, ci tot creierul este responsabil \u0219i de mi\u0219c\u0103rile mecanice repetitive. Ceea ce poate fi \u00eencadrat \u00een conceptul de memorie muscular\u0103 este, de fapt, rezisten\u021ba mu\u0219chilor la un anumit tip de mi\u0219c\u0103ri, cum sunt, de exemplu, cele de fitness, \u00eens\u0103 acolo se \u00eent\u00e2mpl\u0103 un alt fenomen.<\/p>\n \u00cen timpul activit\u0103\u021bilor de antrenare a masei musculare, corpul uman adaug\u0103, efectiv, celule noi fibrelor musculare care lucreaz\u0103 mai intens. \u00cen acest caz, p\u00e2n\u0103 recent s-a crezut c\u0103 odat\u0103 abandonat\u0103 mi\u0219carea, celulele respective dispar. Un studiu din 2019 arat\u0103 \u00eens\u0103 contrariul: atunci c\u00e2nd exerci\u021biile sunt abandonate, iar mu\u0219chii \u201ese ofilesc\u201d, celulele nu dispar, ba chiar pot fi reactivate destul de repede, odat\u0103 cu reluarea exerci\u021biilor fizice. Nick Mitchell, fondatorul unei companii de servicii fitness, spunea la CNN<\/a>, \u00een prim\u0103vara acestui an, c\u0103 restaurarea masei musculare se face chiar mai rapid dec\u00e2t dezvoltarea ei ini\u021bial\u0103.<\/p>\n A\u0219adar, \u201ememoria muscular\u0103\u201d se refer\u0103 la faptul c\u0103 mu\u0219chii, odat\u0103 dezvolta\u021bi, chiar \u0219i dup\u0103 abandonarea antrenamentelor, \u00ee\u0219i amintesc cum e s\u0103 fie mari \u0219i pot reveni la dimensiunile din perioada de dezvoltare maxim\u0103, dac\u0103 posesorul lor dore\u0219te asta, iar de acum \u0219tii<\/em>.<\/p>\n <\/p>\n