A\u0219a cum Luna orbiteaz\u0103 \u00een jurul P\u0103m\u00e2ntului, P\u0103m\u00e2ntul orbiteaz\u0103 \u00een jurul Soarelui, iar Soarele, la r\u00e2ndul s\u0103u, \u00een jurul centrului galaxiei Calea Lactee, oscil\u00e2nd \u00een raport cu planul galactic \u00een timpul acestei mi\u0219c\u0103ri orbitale. Un studiu recent sugereaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 mi\u0219care a sistemului nostru solar prin galaxie ne poart\u0103 \u0219i pe noi, de-aici, de pe P\u0103m\u00e2nt, prin regiuni ale spa\u021biului cosmic ce au poten\u021bialul de a influen\u021ba climatul de pe planeta noastr\u0103. Conform acestui studiu, sistemul nostru solar a traversat, cel mai probabil, \u00een trecutul \u00eendep\u0103rtat, un nor interstelar foarte dens, care a influen\u021bat cursul undelor emise de soare \u0219i a dus la r\u0103cirea planetelor. \u00ce\u021bi explic imediat:<\/p>\n
\u201eScutul\u201d care protejeaz\u0103, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, sistemul nostru solar de mediul interstelar prin care se deplaseaz\u0103, se nume\u0219te heliosfer\u0103<\/a>. \u201eSoarele emite un flux constant de particule purt\u0103toare de sarcin\u0103, iar acest flux poart\u0103 denumirea de v\u00e2nt solar<\/em>; acest v\u00e2nt solar<\/em> \u00eenv\u0103luie toate planetele din sistemul nostru solar \u0219i trece dincolo de ele, p\u00e2n\u0103 la o distan\u021b\u0103 de trei ori mai mare dec\u00e2t distan\u021ba dintre Soare \u0219i Pluto, dup\u0103 care se pierde \u00een mediul interstelar. Acest fenomen creeaz\u0103 o bul\u0103 gigantic\u0103 \u00een jurul Soarelui \u0219i planetelor sale, iar aceast\u0103 bul\u0103 poart\u0103 numele de heliosfer\u0103<\/em>\u201d explic\u0103 NASA<\/a>. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, sistemul nostru solar traverseaz\u0103 un nor interstelar local<\/em>, a c\u0103rui dimensiune a fost estimat\u0103 la 1000 de ani-lumin\u0103 \u0219i care are, ca particularitate, o densitate de 100 de ori mai mic\u0103 dec\u00e2t cea a spa\u021biului interstelar generic (0,001 particule\/centimetru cub, comparativ cu 0,1 particule\/centimetru cub, care reprezint\u0103 densitatea tipic\u0103 a spa\u021biului interstelar). NASA estimeaz\u0103 c\u0103 traversarea acestui nor interstelar foarte rarefiat va dura c\u00e2teva mii de ani, iar efectul densit\u0103\u021bii mici se resimte, par\u021bial, \u00een modific\u0103rile climatice care se manifest\u0103 sub forma \u00eenc\u0103lzirii P\u0103m\u00e2ntului. Aceast\u0103 nou\u0103 informa\u021bie nu diminueaz\u0103 cu nimic necesitatea continu\u0103 a efortului sus\u021binut al oamenilor de a-\u0219i mic\u0219ora, pe c\u00e2t posibil, amprenta de carbon, ci dimpotriv\u0103, ne responsabilizeaz\u0103 s\u0103 facem mai mult \u00een acest sens. E drept c\u0103 asupra \u00eenc\u0103lzirii planetei noastre ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i factori din Cosmos, pe care nu-i putem controla, \u00eens\u0103 asta nu diminueaz\u0103 cu nimic responsabilitatea noastr\u0103 de a \u021bine sub control ac\u021biunile noastre care afecteaz\u0103 mediul. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, este vorba despre casa noastr\u0103, a tuturor, iar de acum \u0219tii<\/em>.<\/p>\n